Mossad tânăr, caut de muncă

Standard

Pe la 01:15 fumam o țigară liniștit și dădeam cu degetul pe ecranul telefonului citind pe diagonală diverse titluri, în cel mai plictisitor mod, până când mi-a apărut ceva de la băieții de la RISE Project. N-am neapărat o părere bună sau proastă despre ei, dar am o părere bună despre unii jurnaliști care scriu pentru ei (e.g. Ștefan Mako – lucrează și scrie la Casa Jurnalistului unele dintre cele mai bune reportaje pe care le-am citit în viața mea).

Titlul articolului era “Șefa DNA spionată de firma unui fost director Mossad”. Pe lângă titlul semi-cancanist, totuși cuvintele cheie “Mossad” “spionat” și “DNA” ar trebui să atragă atenția oricui, mai ales în vremurile ăstea ciudățele to say the least.

Pe scurt, firma Black Cube (B.C. STRATEGY LTD.) a fost angajată pentru “a găsi activități de corupție” în vederea compromiterii imagini procurorului șef al DNA. Citatul vine din decizia de arestare preventivă, pe care îl găsiți la băieții de la RISE Project. (Oarecum dezamăgit că n-am putut să-l fur [doar pentru că nu și-au menționat licența asupra materialelor, trăiască CC-BY-NC-SA] și doar să-i menționez pe ei) Ce au făcut ei în schimb a fost să folosească social engineering, phishing și în general suita aceasta pentru a reuși într-un final să intre în 3 conturi de email ale apropriaților lui Koveși, și de asemenea au reușit să fie arestați. Pe lângă dezamăgirea cruntă legată de niște mini spioni, sunt și mai dezamăgit de procurorii noștri.

Doi actori, multe capete de acuzare

david

Dacă Mossadul face ceva bine, acel ceva e să funcționeze relativ decent, prin orice mijloace posibile, și câteodată chiar “la mișto” dacă asta o să funcționeze. Presupun că așa s-a nimerit ca Ron Weiner (scenaristul Futurama, 30 Rock, Arrested Development, etc) și Geclowicz David (Actor semiobscur) să fie arestați preventiv pentru chestiile enumerate mai sus. Bine, pe de o parte am putea să o luăm direct pe bune și să zicem că tipul ăsta a fost arestat

foto
Asta e o poză cu David Geclowicz de undeva din 2002-2004, și conform mandatului de arestare preventivă, el a fost născut în ’91, în Belgia. Total întâmplător, în 2002 a jucat într-o co-producție Belgia-Olanda-Germania, în care majoritatea actorilor erau belgieni.
După raționamentul meu, arată ca o găină și măcane ca o găină, și chiar scrie găină pe tipul ăsta. Un copil actor ajuns angajat la o firmă de “securitate” israeliană prin care s-a perindat și Meir Dagan (Directorul Mossad în perioada 2002-2010).
Dacă la David e ușurică treaba, la Ron Weiner e ceva mai complicat de dovedit, dar sunt șanse destul de mari ca numele să fie extrem de fals. Un buletin fals costă în anumite locuri potrivite cam 350$, și e făcut în țară, nu afară, așa că nu o să dea în veci de bănuit.
Probabil procurorul nu a fost la fel de pasionat, dar procurorul ar fi trebuit să fie conștient că dacă indivizii ăia doi pe care i-a dus în fața judecătorului de drepturi și libertăți, lucrează pentru o firmă în care a lucrat/coordonat și Meir Dagan, probabil nu sunt chiar ultimii oameni de pe pământ și probabil că au un plan mai lung decât “eerh, DNA, Koveși, hack hack, mail mail”.

Clientul nostru, stăpânul nostru

lol

Printre numele din mandatul acela se re găsesc și Dan Zorella și Avi Yanus. Haios aici e că în mandat se specifică inabilitatea de a stabili datele complete de identificare, deși numele sunt reale și chiar cunoscute.

Dan Zorella e tipul ăsta

4197348697

și e fost ofițer în Mossad, actual co-fondator al Black Cube alături de Avi Yanus care împărtășește exact același trecut și prezent.

Adică, cineva a angajat firma asta să găsească noroi pe Koveși, și firma n-a trimis o echipă, firma s-a trimis pe întreaga firmă, inclusiv băieții cu bronz pe umeri – fondatorii. Nu pun problema de cât costă o schemă de genul ăsta, dar nu o pun doar pentru că sper că oricine citește asta își dă seama că n-are banii ăia.

Să aprofundăm

Black Cube e o firmă de consultanță înființată în 2010 de mai sus menționații Avi Yanus și Dan Zorella, cu filiale în Paris, Londra și Tel-Aviv, și o marcă înregistrată în extrem de multe zone…

Inclusiv în Populara Panamea.

panamacube

Evident, după ce tipii ăia de la mai sus menționatul RISE Project o să fie în stare să pună cap la cap un sistem de indexare și OCR pentru PanamaPapers, probabil că o să putem să găsim mai multe detalii și despre ceva offshore al celor doi acționari și cofondatori.

black cube 60 countries

Asta este pagina lor, și se laudă că au operat deja cu succes în peste 60 de țări. Vedeți România? Am făcut eu o săgeată artistică, vedeți cât de frumoasă e? E gri. Adică și la noi. Mhm. Doar zic, pe varianta cached de acum 2 luni găsim aceeași imagine – adică nu e prima oară când acționează în România.

Practic firma asta își oferă serviciile cui plătește, indiferent de motivația cumpărătorului – pentru că banii sunt bani și informațiile sunt informații.

cash

Cât despre firmă, e ca orice altă firmă a Mossadului care are 40.000 GBP în bancă, și bunuri în valoare de 250.000GBP. Deși legal vorbind, nu este a Mossadului.

Primele cazuri cu care firma s-a făcut cunoscută au fost destul de mari, printre cele mai cunoscute fiind cazul lui Vincent Tchenguiz care mulțumită Black Cube a reușit să întoarcă împotriva SFO (un fel de ANAF în Marea Britanie) un proces în așa hal încât acum Vincent cere SFO-ului 300 milioane lire sterline în daune și dobândă. Evident, nu trebuie să mai chestionăm eficiența lor, deși fix în țara lui papură vodă au fost opriți. Mai sus spuneam că banii sunt bani și informațiile sunt informații, ei bine, după toată povestea cu Vincent Tchenguiz, acesta n-a vrut să plătească facturile către Black Cube și i-a dat în judecată, dar procesul nu s-a judecat, s-a rezolvat amiabil și privat un an mai târziu.

Cu siguranță s-au întâlnit și au băut un chai latte și au căzut la pace. Nu? Sigur.

De aici ar trebui să apară multe întrebări, și să se găsească niște conturi din care au plecat niște mulți bani spre Tel-Aviv/Paris sau Londra.

E interesant cum cineva chiar a mers întreaga milă și a încercat să facă ceva, singura problemă a fost că s-a încercat prin câteva metode necurate (deși Mossadul nu e străin, chiar Meir Dagan a zis în 2002 că o să facă orice, legal sau ilegal, împotriva dușmanilor Israelului, bine, nepresupunând că Koveși e dușmanul oricui în afară de ea), altfel era doar o drăguță inițiativă cetățenească de a afla dacă procurorul șef al DNA este corupt sau nu.

Totuși, informațiile luate din căsuțele de email au ajuns undeva, rămâne să vedem unde au ajuns și ce efect vor avea.

Referințe

http://www.blackcube.com/case-studies/
http://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/beware-the-black-cube-intelligence-agency-slaps-vincent-tchenguiz-with-a-lawsuit-8569412.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Black_Cube
http://www.ft.com/cms/s/0/e0133cf6-cd66-11e4-9144-00144feab7de.html#axzz44zye2NYt
http://mail.digerpi.gob.pa/pls/digerpi2/varios.dato_marcas?age_wk=0&usu_wk=0&solicitud_wk=243608&secuencia_wk=01&path=Marcas%20Publicadas
https://www.endole.co.uk/company/08153977/b-c-strategy-uk-ltd?page=financials
http://www.globes.co.il/en/article-investigating-the-investigators-black-cube-1000914455
http://www.riseproject.ro/sefa-dna-spionata-de-firma-unui-director-mossad/
http://telaviv.academia.edu/DanZorella
http://www.themarker.com/wallstreet/1.2601108

O scurtă argumentare – De ce legislatorul trebuie să fie licențiat în Drept

Standard

Cu ocazia unei ocazii am fost prezent în Parlament în cadrul unei discuții semi-nestructurate alături de mai mulți studenți în drept și doi “referenți” parlamentari ba chiar și un deputat.

În principal noi ne-am adunat să vorbim despre Legea Voluntariatului (78/2014) și inițial era vorba să trecem puțin și prin proiectul noului Cod Fiscal. Prezentul deputat (și singurul) a fost Mihai Tararache despre care singurul lucru pe care l-am reținut e că îi place fotbalul și că a fost un mare antreprenor timp de 15 ani. Chestia pe care pot să o deduc e că a fost un antreprenor prost dacă a decis să intre în politică – dar nu asta argumentăm aici. Proiectul a fost inițiat de Cornel Comșa, un alt deputat ce nu a putut fi prezent.

Din cauza contextului, studenții în drept prezenți la dezbatere știu legea foarte bine, mai ales legea voluntariatului pe care au lucrat și pe care au trebuit să o interpreteze/aplice în cadrul unei asociații în care activează.

Despre lege pe scurt pot spune că a apărut strict “ca să fie”, ea nereglementând de facto ceva, și nici argumentele pe care Tararache ni le-a dat nu sunt neapărat cele mai logice. Motivația deputatului pentru această lege este că “oferă pârghia legală administrației publice locale să sponsorizeze/susțină financiar orice asociație” (“Pârghii” care deja existau sub forma legilor 215/2001, 26/2000, 246/2005. Primele două sunt relativ strâns legate, fiind regimul administrației publice locale respectiv legea privind asociațiile, a treia fiind un oarecare update asupra 26/2000.)

Un alt motiv al deputatului a fost că “oferă pârghia legală persoanelor de drept privat să recunoască activitatea” – asta la 3 minute după ce chiar el spunea că persoanele de drept privat pot face practic ce vor. Să presupunem că a fost o greșeală și vroia să spună drept public, dar oricum – persoanele de drept privat nu au nevoie de o pârghie legală pentru a respecta activitatea de voluntar, o persoană de drept privat te poate angaja și pentru că îi place ce fel de pantofi porți și consideră că asta zice despre tine că știi să faci design de microprocesoare.

Ideea generală este că deputații care nu au urmat cursurile unei Facultăți de Drept nu prea înțeleg ideea legiferării. Prin legea voluntariatului nu s-a rezolvat nimic, doar s-a închis gura celor care doreau o astfel de lege, problema esențială fiind că această lege nu reglementează nimic și nici nu oferă vreun fel de garanție voluntarului. Este strict “o pârghie”. Titlurile acelea cu “voluntariatul se va considera experiență profesională” ? O minciună, nimic nu oferă această certitudine – pentru că după cum zicea chiar Tararache “angajatorul privat face ce vrea”.

 

P.S. Articolul nu are nicio tangență politică, doar amintește că unii oameni care legiferează sunt imbecili și nu înțeleg logica legiferării, termeni precum “ultrareglementare” sunt necunoscuți de ei la fel ca toxicitatea acestor măsuri ce se vor “ultraliberale”.